Sensibilitate la călire
Sensibilitatea la călire descrie cât de mult sunt afectate proprietățile mecanice ale unui oțel la răcire lentă.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Sensibilitatea la călire este o proprietate a metalelor care arată cum proprietățile lor mecanice (cum ar fi duritatea și tenacitatea) sunt afectate la răcirea lentă. La oțeluri, răcirea lentă formează o structură fin ramificată cu multe granule mici, ceea ce reduce tenacitatea.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
O sensibilitate ridicată la călire duce la o structură mai grosieră și la o tenacitate mai scăzută a cusăturii sudate. Aceasta poate duce la fisuri, fisuri la cald sau la o durată de viață redusă a componentei. Este deosebit de periculoasă la oțelurile cu conținut ridicat de carbon.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza sensibilitatea la călire, răcirea cusăturii sudate trebuie să fie cât mai rapidă posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea apei de răcire sau a unor gaze de răcire speciale. La oțelurile cu sensibilitate ridicată la călire, este important să se respecte viteza maximă de răcire și, eventual, să se utilizeze un strat de protecție împotriva răcirii (de exemplu, vopsea).