Fixarea azotului în aluminiu
Aluminiul reacționează cu azotul dizolvat formând nitruri de aluminiu, care favorizează rafinarea granulației. Prea mult azot poate duce însă la rezistență scăzută la oboseală.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Aluminiul reacționează în topitură cu azotul liber, formând nitruri de aluminiu (AlN). Aceste nitruri servesc ca germeni pentru rafinarea granulației, limitând creșterea noilor cristale.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Prea mult azot poate duce la o rezistență crescută la deformare ciclică, ceea ce afectează formabilitatea materialului. Aceasta poate cauza dificultăți la umplerea găurilor sau în procedee de sudare complexe.
Practică de atelier și instrucțiuni
Asigură-te că conținutul de azot din topitură rămâne sub 0,1 %. Monitorizează regulat temperatura și debitul de gaz în baia de sudare. Folosește, dacă e necesar, dezoxidanți precum siliciul sau fluorura de potasiu pentru a controla conținutul de azot.