Stare staționară
Starea staționară este starea stabilă a proprietăților mecanice ale unui material după dispariția deformațiilor pe termen scurt. Arată cum se comportă materialul la solicitări repetate.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
După un anumit număr de cicluri de încărcare, materialul trece într-o stare în care își menține proprietățile mecanice. Această stare este independentă de deformațiile pe termen scurt și indică duritatea și tenacitatea pe termen lung a materialului.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
La procedee de sudare slabe sau la tensiuni prea mari, materialul poate trece într-o stare de echilibru care duce la o duritate crescută și o tenacitate redusă. Aceasta poate duce la fisuri și cedare sub sarcini ciclice.
Practică de atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza starea de echilibru, este important să tratați sudura astfel încât să nu fie supusă la comprimare sau deformare excesivă. Folosiți o curbă de răcire controlată și acordați atenție unui tratament termic ulterior (revenire) adecvat după sudare.