Acumularea de carburi la limitele de granulație
Acumulările de carburi la limitele de granulație sunt îmbogățiri continue de carburi la limitele de granulație ale oțelurilor înalt aliate, ceea ce duce la coroziune intercristalină sau fragilitate.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Acumulările de carburi precipitat apar prin difuzia continuă a carbonului în structura oțelului. Aceasta duce la îmbogățirea cu carburi la limitele de granulație, în special când conținutul de carbon depășește 0,7 %.
Relevanță metalurgică & riscuri la sudare
Aceste acumulări pot duce la coroziune intercristalină, care roade oțelul la limitele de granulație. În plus, tenacitatea poate scădea, ducând la fisuri și ruperi în structura sudată. Aceasta afectează proprietățile mecanice și durata de viață a oțelului.
Practică în atelier & instrucțiuni de lucru
Pentru a evita acumulările de carburi precipit, conținutul de carbon din oțel trebuie menținut sub 0,7 %. La sudarea oțelurilor înalt aliate este necesar un control atent al temperaturii și al procesului de răcire. O răcire prea rapidă poate favoriza formarea acestor acumulări. Se recomandă o răcire controlată cu un timp de cel puțin 10 secunde per milimetru de grosime a oțelului.