Coeficient de diluție la placare (cladding)
O măsură în tehnica sudării care descrie amestecarea metalului de bază cu materialul de adaos în timpul sudării prin topire. O valoare controlată previne diluarea excesivă a depunerii rezistente la coroziune.
Diluția în placare (cladding) indică cât de mult material de bază se amestecă cu materialul de adaos în baia de sudură. Dacă valoarea este prea mare, stratul de placare este 'diluat' cu materialul de bază. Acest lucru degradează proprietățile cerute ale placării, în special protecția împotriva coroziunii sau rezistența la uzură, deoarece elementele de aliere din materialul de adaos sunt sărăcite. Controlați diluția în principal prin aportul de căldură și viteza de sudare. Dacă topiți prea mult material de bază, stratul devine prea diluat. Atunci trebuie să ajustați parametrii, de exemplu folosind o mișcare de pendulare sau aplicând mai multe straturi, astfel încât stratul final să își păstreze compoziția.