Segregare dendritică
Compoziție chimică diferită între ramurile cristalelor în formă de brad și spațiile dintre ele. Printr-o recoacere de difuzie, această microsegregație poate fi parțial compensată.
La răcirea sudurii, zona de margine se solidifică prima, centrul rămâne lichid mai mult timp. Elementele de aliere și impuritățile precum sulful sau fosforul sunt împinse în topitura rămasă și se acumulează acolo. Dacă acest lucru se întâmplă prea repede, aceste elemente nu se mai pot distribui uniform și rămân concentrate pe alocuri. Aceste zone se topesc mai ușor și pot crăpa sub tensiune – aceasta se numește fisurare la cald. La oțelul inoxidabil, sărăcirea locală de crom poate strica și protecția împotriva coroziunii. Poți contracara cu material de adaos curat, cu puțin sulf și fosfor. Nu merge nici prea fierbinte, nici prea rece, respectă aportul de căldură specificat, altfel structura devine instabilă. Dacă este critic, un tratament termic post-sudare poate uniformiza diferențele.