Tensiune internă de speța a doua
Tensiunile interne de speța a doua sunt tensiuni microscopice între granule, care apar prin deformare neuniformă. Ele influențează curgerea materialului.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Tensiunile proprii de speța a doua apar atunci când cristalitele sau grăunții vecini sunt deformate diferit. Aceste tensiuni sunt microscopice și acționează peste granițele grăunților individuali.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Tensiunile proprii de speța a doua pot duce la stări de microdeformare, ceea ce întărește materialul și îi afectează tenacitatea. Ele cresc riscul de fisuri și uzură. În cusătura de sudură, aceasta poate duce la o sensibilitate crescută la fisuri la cald și la rece.
Practică de atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza tensiunile proprii de speța a doua, este important să se asigure o deformare uniformă a materialului în timpul sudării. Aceasta poate fi realizată prin alegerea corectă a parametrilor de sudare și prin controlul etapelor de răcire. O viteză de răcire optimă (t8/5) de 10 până la 20 secunde este adesea recomandată pentru a obține o structură uniformă a grăunților.