Rugozitatea flancurilor prelucrate
Rugozitatea flancurilor prelucrate este starea suprafeței flancurilor rostului după prelucrarea mecanică sau termică. Trebuie să fie netedă și fără impurități pentru a asigura o sudură curată.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Rugozitatea suprafețelor de îmbinare influențează forța de atracție dintre fețele îmbinării și sudură. O rugozitate prea mare poate reține bule de oxigen, ceea ce duce la întărire. O rugozitate prea mică poate reduce zona de contact și poate împiedica formarea sudurii.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
O rugozitate mare a suprafețelor de îmbinare poate duce la riscuri de întărire, deoarece bulele de oxigen rămân prinse în crăpături. O rugozitate prea mică poate încetini formarea sudurii și poate duce la uzură. Ambii factori pot duce la încercări de sudare eșuate sau la îmbinări slabe.
Practică de atelier și instrucțiuni de acțiune
Rugozitatea suprafețelor de îmbinare ar trebui să fie între 30 și 60 µm. Aceasta poate fi realizată prin metode mecanice de prelucrare, cum ar fi șlefuirea, lustruirea sau procedee chimice. Folosiți întotdeauna unelte și materiale curate. Verificați rugozitatea cu un microscop sau cu un rugozimetru după prelucrare.