Conductivitatea termică a gazului de formare
Conductivitatea termică a gazului de formare este capacitatea gazului de formare de a transfera energia termică dinspre rădăcină și de a influența viteza de răcire. O valoare mare duce la o răcire mai lentă și la o structură mai grosieră.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Gazul de formare, de obicei un amestec azot-hidrogen, se extinde în cusătură și absoarbe energie termică. Acest lucru împiedică transferul direct de căldură de la rădăcină la suprafață, ceea ce încetinește răcirea.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
O valoare prea mare a conductivității termice a gazului de formare duce la o răcire mai lentă. Aceasta poate mări grăuntele oțelului și reduce tenacitatea, ceea ce poate duce la fisuri și deformații. O valoare prea mică, pe de altă parte, poate duce la o răcire mai rapidă și la formarea de martensit sticlos, ceea ce duce la fisuri la cald și durabilitate redusă.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru o cusătură optimă, este recomandată o conductivitate termică a gazului de formare între 0,01 și 0,02 W/mK. La o rată de răcire prea mare (t8/5 < 5 s), gazul poate fi ajustat pentru a prelungi timpul de răcire. La o răcire prea rapidă (t8/5 > 25 s), ar trebui ales un gaz cu conductivitate termică scăzută.