Tendință de crapare la cald
Tendința de crapare la cald este susceptibilitatea oțelurilor la crăpare în timpul răcirii din cauza filmelor de topitură reziduale la limitele de granulație. Aceste filme pot apărea din cauza temperaturilor prea mari de topire sau a dezoxidării insuficiente.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Tendința de fisurare la cald apare atunci când peliculele de rest lichid rămân la limitele de granule ale oțelului. Aceste filme pot apărea în timpul sudării din cauza temperaturilor prea ridicate sau a dezoxiderii insuficiente. Ele împiedică solidificarea completă și pot duce la zone locale de tensiune care provoacă fisuri.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
O tendință mare de fisurare la cald crește pericolul de fisuri în cusătura de sudură. Acest lucru poate duce la defectare sub sarcină mecanică și poate periclita siguranța componentei. Este deosebit de critic la aplicații foarte solicitate sau la oțeluri cu tendință mare de fisurare la cald.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza tendința de fisurare la cald, trebuie luate următoarele măsuri:
• Folosește un dezoxidant adecvat (de ex. siliciu) în baia de topitură.
• Asigură-te că temperatura de topire nu depășește valoarea maximă admisă.
• Răcește cusătura de sudură controlat și evită răcirea prea rapidă.
• Verifică regulat limitele de granule pentru filme de rest lichid și îndepărtează-le dacă este necesar.