Fisură la rece intercristalină
O fisură care apare târziu în zona influențată termic, favorizată de hidrogenul difuzibil, o structură martensitică și tensiuni interne mari. Ea se dezvoltă de obicei de-a lungul marginilor de granulație și poate apărea cu întârziere după răcire.
Mecanismul fizico-chimic de acțiune
Fisura la rece intercristalină apare prin difuzia hidrogenului în metal, în special atunci când este vorba de o structură martensitică. Acest proces poate avea loc în timpul sau după sudare și duce la tensiuni locale în material. Aceste tensiuni pot crește în timp și pot duce la fisuri, care se dezvoltă de obicei de-a lungul limitelor de granulație.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Fisura la rece intercristalină poate duce la probleme grave de duritate și fisuri în cordonul de sudură. Este deosebit de periculoasă, deoarece poate apărea cu întârziere, după ce materialul s-a răcit deja. Acest lucru poate duce la defecțiuni neprevăzute în funcționarea operativă a componentei.
Practică de atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a evita fisura la rece intercristalină, este important să minimizați difuzia hidrogenului în timpul sudării. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de dezoxidanți și printr-o răcire atentă. Temperatura din zona influențată termic ar trebui controlată astfel încât să se evite structura martensitică. Pentru materialele bogate în hidrogen, trebuie luate în considerare măsuri suplimentare, cum ar fi aplicarea metodelor de extracție a hidrogenului sau utilizarea de aliaje cu conținut scăzut de hidrogen.