Calculul echivalentului de carbon
Calculul echivalentului de carbon oferă o valoare care estimează comportamentul oțelului la sudare. Un echivalent de carbon mare duce la o martensită mai puternică și crește riscul de fisuri.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Calculul echivalentului de carbon însumează procentul de carbon (C) și anumite elemente de aliere însoțitoare, cum ar fi nichel (Ni), crom (Cr), molibden (Mo) și vanadiu (V). Această sumă oferă un indicator al periculozității oțelului la sudare.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Un echivalent de carbon ridicat înseamnă că oțelul se transformă puternic în martensită la răcire rapidă. Aceasta duce la o duritate crescută și la susceptibilitate la fisuri. La un echivalent de carbon prea mare (de exemplu, peste 0,7 %), cusătura de sudură poate deveni foarte dură și își pierde maleabilitatea.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Înainte de a începe sudarea, se calculează echivalentul de carbon al oțelului. Pentru un oțel cu 0,5 % carbon și 1 % nichel, echivalentul de carbon este 1,5 %. La o valoare peste 0,7 %, trebuie aplicată o răcire lentă (de exemplu, prin răcire în cuptor) pentru a evita fisurile. Rata exactă de răcire depinde de tipul de oțel și de structura dorită.