Limită de granulație
Limita de granulație este punctul de graniță între cristalitele orientate diferit, care împiedică deformarea și face materialul susceptibil.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Limita de granulație se formează prin contactul a două granule cristaline diferite în structura metalului. Această suprafață de separare poate acționa ca un obstacol pentru mișcarea de alunecare a atomilor, deoarece structura cristalină este orientată diferit.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
La o dimensiune prea mare a granulației și cu multe limite de granulație, materialul devine susceptibil la epuizare prin deformare și fisurare. Acest lucru poate duce la ruperi, în special la tensiuni ridicate sau la componente complexe.
Practică în atelier și instrucțiuni de acțiune
Pentru a minimiza limitele de granulație, este important să se creeze o zonă de topire omogenă. Acest lucru poate fi realizat printr-un control atent al parametrilor de sudare și utilizarea de aditivi stabilizatori. La oțel, se aplică un material de corecție (RMM) înainte de sudare pentru a reduce dimensiunea granulației.