Punctul de început al transformării martensitice
Punctul de început al transformării martensitice este temperatura la care austenita se transformă în martensită, fără difuzie. Aceasta duce la o structură puternică, sticloasă.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
La răcirea oțelurilor cu conținut ridicat de carbon (de ex. HSS), în Austenităă se formează o soluție solidă de Fe și C. Când temperatura scade sub punctul de start al martensitei, atomii de carbon nu mai pot fi acceptați în structura cristalină a austenitei. Transformarea rapidă fără difuzie duce la o structură sticloasă și dură, cu tensiuni interne ridicate.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
O răcire prea rapidă poate duce la atingerea punctului de start al martensitei și la formarea unei structuri dure, predispuse la fisuri. Aceasta crește susceptibilitatea la fisuri la cald și reduce tenacitatea oțelului. O răcire prea lentă, pe de altă parte, poate duce la transformarea incompletă a austenitei în martensită, rezultând o structură fină cu tenacitate crescută.
Practică în atelier și instrucțiuni
Pentru a obține o structură omogenă și a minimiza riscul de fisuri la cald, este important să se asigure o răcire controlată. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea apei de răcire sau a unor medii speciale de răcire. Temperatura și timpul exact de răcire depind de tipul de oțel și de proprietățile dorite, dar este important ca răcirea să nu fie nici prea rapidă, nici prea lentă.