Conținut de Austenităă reziduală
Conținutul de Austenităă reziduală este proporția de structură cubică cu fețe centrate netransformată dintr-un material după răcirea completă. Joacă un rol important în rezistența și formabilitatea materialului.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
După sudare sau tratament termic de călire, o parte din oțel rămâne în structura austenitică, care este cubică cu fețe centrate. Această parte este denumită conținut de Austenităă reziduală.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Un conținut prea mare de Austenităă reziduală poate reduce rezistența materialului și poate duce la deformare sau aplatizare sub tensiune. Aceasta poate cauza probleme în special la sarcini și temperaturi ridicate.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a controla conținutul de Austenităă reziduală, este necesară o răcire atentă. La oțelurile cu conținut ridicat de carbon, cordonul trebuie răcit lent (de exemplu, într-un cuptor) pentru a obține un conținut scăzut de Austenităă reziduală. La conținut scăzut de carbon, răcirea rapidă prin aer sau în apă poate fi adecvată.