Conținut rezidual de Austenităă
Conținutul rezidual de Austenităă este fracțiunea de rețea cristalină cubică cu fețe centrate care rămâne în structură la temperatura camerei după o transformare martensitică incompletă. Un conținut ridicat de Austenităă poate afecta stabilitatea dimensională și poate declanșa transformări austenitice prin deformare.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
După sudare, metalul este adesea menținut într-o rețea cristalină cubică cu fețe centrate (Austenităă). La o transformare martensitică incompletă, o parte din această Austenităă rămâne în structură atunci când se răcește la temperatura camerei.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Un conținut rezidual ridicat de Austenităă poate afecta stabilitatea dimensională a materialului. Prin deformare mecanică, această Austenităă se poate transforma austenitic, ceea ce duce la deformări suplimentare și posibil la fisuri. Acest lucru este deosebit de problematic în oțelurile rigide.
Practică în atelier și instrucțiuni de acțiune
Pentru a minimiza conținutul rezidual de Austenităă, sudatura trebuie răcită cât mai repede posibil, pentru a obține o transformare martensitică completă. Acest lucru poate fi realizat prin alegerea procesului de sudare potrivit și a strategiei corecte de răcire. Pentru oțelurile rigide, este important să se mențină conținutul de Austenităă sub 1%, pentru a asigura o sudură stabilă și fără fisuri.