Oxigenul ca element de urmă
Oxigenul formează în baia de topitură incluziuni oxidice care reduc tenacitatea și durabilitatea materialului.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Oxigenul reacționează în baia de topitură lichidă cu metalele și formează compuși chimici numiți oxizi. Acești oxizi pot apărea în topitură ca incluziuni microscopice.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Aceste incluziuni oxidice pot reduce tenacitatea mecanică a materialului, deoarece constituie surse de rezistență variabilă. Ele pot duce și la coroziune și pot reduce durata de viață a componentelor. În plus, influențează negativ structura și calitatea cusăturii de sudură.
Practică de atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza oxigenul ca element urmă, este important să asiguri un mediu curat de topire. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea de dezoxidanți, precum siliciul sau fluorura de potasiu. Topitura trebuie curățată regulat, iar baia de topitură trebuie bine acoperită pentru a evita accesul oxigenului.