Evacuarea gazului de protecție
Evacuarea gazului de protecție elimină atmosfera ambientală prin gaz inert, pentru a preveni reacțiile cu oxigenul și azotul. Aceasta protejează piesa împotriva coroziunii și îmbunătățește calitatea sudurii.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Evacuarea gazului de protecție înlocuiește atmosfera ambientală cu un gaz inert precum argonul sau heliul. Aceasta împiedică contactul oxigenului și azotului cu metalul, evitând coroziunea și reacțiile nedorite.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Fără evacuarea gazului de protecție, reacțiile cu oxigenul și azotul pot duce la coroziune și la o cusătură neuniformă. Acest lucru poate duce la fisuri, deformări și o rezistență scăzută a produsului final.
Practică în atelier și instrucțiuni de acțiune
Pentru o evacuare eficientă, gazul inert trebuie introdus în zona de sudare, în timp ce atmosfera ambientală este aspirată. Diferența de presiune ar trebui să fie de cel puțin 20 hPa. Dacă conținutul de oxigen din gazul de sudare crește, evacuarea trebuie ajustată sau intensificată imediat.