Tensiune de contracție termică
Tensiunea de contracție termică apare prin răcirea neuniformă a pieselor, ceea ce duce la tensiuni locale și periclitează integritatea.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Tensiunea de contracție termică apare atunci când părți ale unei piese se răcesc cu viteze diferite. Zonele care se răcesc mai repede se contractă, în timp ce zonele care se răcesc mai lent rămân dilatate. Această deplasare locală generează tensiuni în material.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Aceste tensiuni pot duce la fisuri și deformații ale pieselor, în special dacă depășesc limita de elasticitate a materialului. Ele periclitează integritatea piesei și pot cauza funcționare defectuoasă sau ruperea acesteia.
Practică de atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza tensiunile de contracție termică, trebuie asigurată o răcire uniformă. Aceasta se poate realiza prin utilizarea apei sau gazului de răcire. La piese mari, este util să se integreze canale de răcire sau să se dispună bare de răcire. Tensiunea maximă trebuie menținută sub limita de elasticitate a materialului pentru a evita fisurile.