Rezistență la uzură

Uzura este pierderea treptată de material de pe suprafață – prin particule abrazive (abraziune), prin aderență și rupere (adeziune) sau prin solicitări repetate (oboseală). Rezistența la uzură este opoziția față de aceasta. Depinde în principal de duritate: martensita și carburile dure (carburi de crom, wolfram, vanadiu) fac materialul rezistent. De aceea, oțelurile rezistente la uzură și depunerile dure sunt atât de dure – ele sacrifică tenacitatea pentru rezistență la uzură.