Coeficient de sensibilitate la cracare la cald
Coeficientul de sensibilitate la cracare la cald indică probabilitatea apariției fisurilor de solidificare la răcirea cordonului de sudură. El ia în considerare concentrațiile de sulf, fosfor și carbon.
Mecanism fizico-chimic de acțiune
Coeficientul de sensibilitate la cracare la cald (WAK) măsoară riscul de fisuri de solidificare în cordonul de sudură. Aceste fisuri apar prin răcirea rapidă și formarea de zone eutectice cu punct de topire scăzut la limitele de granulație ale oțelului. Sulful, fosforul și carbonul influențează comportamentul de topire și sensibilitatea la fisurare.
Relevanță metalurgică și riscuri la sudare
Un WAK ridicat înseamnă un risc crescut de fisuri de solidificare, în special la răcire. Acest lucru poate duce la încercări de sudură eșuate și la formarea periculoasă de fisuri. Un WAK scăzut reduce riscul acestor probleme.
Practică în atelier și instrucțiuni de lucru
Pentru a minimiza riscul de sensibilitate la cracare la cald, procesul de sudare trebuie proiectat astfel încât răcirea să fie lentă și controlată. Acest lucru poate fi realizat printr-o parametrizare optimizată a sudării. La WAK ridicat, este recomandabil să instalezi sisteme suplimentare de răcire sau să prelungești procesul de sudare.